se spune ca e cel mai rece om de pe planeta.ceaiul negru il bea doar de la frigider,sa nu cumva sa ii incalzeasca sufletul.lacrimile ii sunt picaturi scurse ca din turturi de gheata.pe cat de rece,pe atat de iubitor.iubeste un singur lucru:luna decembrie.dar iubirea lor e imperfecta.luna decembrie este geloasa pentru ca nu a putut atinge niciodata temperatura sufletului sau.iubirea lor e masurata in grade,negative.ghetus,caci asa se numeste,i-a oferit lunii decembrie ca drept rasplata doar jumatate din partea de jos a termometrului sau spiritual.insa luna decembrie a avut sange cald si a gasit solutia pentru ca inima lui ghetus sa nu sfarseasca intr-o permanenta era glaciara.in unele dimineti,luna decembrie ridica pe cer,putin deasupra ferestrei lui ghetus,un soare stralucitor cu zambet de gheata.sensibilizat pana la lacrimi,ghetus se ridica din pat,deschide geamurile acoperite de bruma si ii arunca soarelui o privire calda si iubitoare.intalnirea lor nu dureaza mult,dar este plina de esenta.destul pentru ca ghetus sa nu isi faca de cap cu alte luni timp de un an intreg.
atunci cand i se face dor de luna decembrie,ghetus mananca o inghetata de vanilie.
2 comentarii:
se pare ca decembrie nu mai stie sa incapa in propriul sau timp...poate se grabeste sa ajunga, poate se stie chemata :)
ce coincidenta... ma regasesc pe mine in ghetus
Trimiteţi un comentariu